* DREPT CIVIL
- granituire;
- revendicare;
- evacuare;
- pretentii;
- obligatia de a face;
- partaje etc.
* DREPTUL FAMILIEI
- divort;
- partaj bunuri comune;
- incredintare minori etc.
* DREPT COMERCIAL
- executarea si interpretarea contractelor;
- reziliere;
- somatii de plata;
- pretentii;
- revendicare;
- evacuare;
- conflictele dintre angajati;
- conflictele dintre diferitele compartimente ale societatii etc.
* LITIGII DE MUNCA
- drepturi banesti;
- decizii de imputatie;
- desfacerea contractului de munca etc.
* DREPT PENAL
- cauze aflate pe rolul instantelor de judecata, organelor de urmarire si cercetare penala;
- pentru infractiunile in care legea permite impacarea partilor;
- plangeri prealabile
precum si orice alt tip de conflicte in care partile accepta ca prin prezentarea in fata mediatorului si prin comunicare sa ajunga la o intelegere, la o solutie reciproc acceptata.
miercuri, 22 octombrie 2008
sâmbătă, 6 septembrie 2008
14 mai 2008 - Romania Libera
Medierea conflictelor poate inlocui procesele lungi
Medierea poate fi utilizata in cazul conflictelor care apar intre consumatori si agentii economici
Valentina GrigoreMiercuri, 14 Mai 2008 articol din Romania Libera
Medierea este o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unor terte persoane specializate in calitate de mediator.
Consumatorii pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente.
Medierea se aplica si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor in cazul in care consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectarii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si agentii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute de legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor. Principiile care guverneaza medierea sunt neutralitatea, impartialitatea si confidentialitatea. Procesul de mediere se declanseaza numai dupa incheierea unui contract intre mediator, pe de o parte, si partile aflate in conflict, pe de alta parte, dupa prezentarea acestora din urma impreuna la mediator sau dupa acceptarea medierii de catre partea invitata. Partilor li se va putea solicita de catre mediator semnarea unui acord de confidentialitate. Mediatorul nu le poate impune partilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii, iar cei aflati in conflict au dreptul sa fie asistati de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord. Mediatorul poate solicita, daca conflictul supus medierii prezinta aspecte dificile sau controversate de natura juridica ori din orice alt domeniu specializat, cu acordul partilor, punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Sustinerile facute pe parcursul medierii de parti si de mediator nu pot fi folosite ca probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrare, cu exceptia cazului in care partile convin altfel ori legea prevede contrariul.
CONTRACT
» Finalizare
Medierea se poate finaliza fie prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului, fie prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii sau prin denuntarea contractului de mediere de catre una dintre parti.
In oricare dintre solutii mediatorul va intocmi un proces-verbal care se semneaza de catre parti, personal sau prin reprezentant, si de mediator.
Partile trebuie sa aiba cate un exemplar original al procesului-verbal.
» Acord
Cand partile aflate in conflict au ajuns la o intelegere, se redacteaza un acord ce va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui inscris sub semnatura privata. Intelegerea poate fi supusa verificarii notarului public in vederea autentificarii ori, dupa caz, incuviintarii instantei.
JUDECATA SUSPENDATA
» Cauza civila
Pentru desfasurarea medierii, judecarea cauzelor civile va fi suspendata la cererea partilor, dar nu mai mult de trei luni de la data semnarii contractului de mediere.
» Hotarare
In cazul in care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea partilor, o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
Medierea poate fi utilizata in cazul conflictelor care apar intre consumatori si agentii economici
Valentina GrigoreMiercuri, 14 Mai 2008 articol din Romania Libera
Medierea este o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unor terte persoane specializate in calitate de mediator.
Consumatorii pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente.
Medierea se aplica si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor in cazul in care consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectarii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si agentii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute de legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor. Principiile care guverneaza medierea sunt neutralitatea, impartialitatea si confidentialitatea. Procesul de mediere se declanseaza numai dupa incheierea unui contract intre mediator, pe de o parte, si partile aflate in conflict, pe de alta parte, dupa prezentarea acestora din urma impreuna la mediator sau dupa acceptarea medierii de catre partea invitata. Partilor li se va putea solicita de catre mediator semnarea unui acord de confidentialitate. Mediatorul nu le poate impune partilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii, iar cei aflati in conflict au dreptul sa fie asistati de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord. Mediatorul poate solicita, daca conflictul supus medierii prezinta aspecte dificile sau controversate de natura juridica ori din orice alt domeniu specializat, cu acordul partilor, punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Sustinerile facute pe parcursul medierii de parti si de mediator nu pot fi folosite ca probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrare, cu exceptia cazului in care partile convin altfel ori legea prevede contrariul.
CONTRACT
» Finalizare
Medierea se poate finaliza fie prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului, fie prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii sau prin denuntarea contractului de mediere de catre una dintre parti.
In oricare dintre solutii mediatorul va intocmi un proces-verbal care se semneaza de catre parti, personal sau prin reprezentant, si de mediator.
Partile trebuie sa aiba cate un exemplar original al procesului-verbal.
» Acord
Cand partile aflate in conflict au ajuns la o intelegere, se redacteaza un acord ce va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui inscris sub semnatura privata. Intelegerea poate fi supusa verificarii notarului public in vederea autentificarii ori, dupa caz, incuviintarii instantei.
JUDECATA SUSPENDATA
» Cauza civila
Pentru desfasurarea medierii, judecarea cauzelor civile va fi suspendata la cererea partilor, dar nu mai mult de trei luni de la data semnarii contractului de mediere.
» Hotarare
In cazul in care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea partilor, o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
martie 2008 - The Money Channel
Mediatorul Bancar a primit aprobarea BNR
23 mar 2008 16:21 SURSA: The Money Channel
Asociatia Românã a Bãncilor a primit aprobarea BNR pentru înfiintarea Mediatorului Bancar, un proiect care are ca scop rezolvarea eventualelor neîntelegeri între bãnci si clienti si care ar putea deveni functional pânã la finalul lui 2008, a spus presedintele ARB, Radu Gratian Ghetea."Noi am terminat studiul de fezabilitate, suntem în faza de aprobare, avem luminã verde din partea BNR. Probabil cã la sfârsitul acestui an Mediatorul Bancar va fi functional. Între timp vom avea si codul deconduitã si oamenii vor putea citi cu mai mare atentie", a mai spus Ghetea, într-o emisiune la Realitatea TV.El a explicat cã Mediatorul Bancar va da verdicte, stabilind dacã, în cazul unui conflict, clientul sau banca are dreptate."Îi rãmâne posibilitatea clientului sã se adreseze asociatiei pentru protectia consumatorului sau chiar instantei.
De asemenea, colaborãm cu Autoritatea Nationalã pentru Protectia Consumatorului (ANPC) pe aceastã temã - e greu sã spunem a uniformizãrii creditelor - dar vrem sã facem un cod de bune practici în care sã mentionãm principalele elemente care ar trebui introduse în contractul de credit pentru ca protecþia consumatorului sã fie de acord si clientii sã fie protejati", a precizat presedintele ARB.
Declaraþiile lui Ghetea au fost fãcute în cadrul unei emisiuni în care s-a dezbãtul cazul unora dintre clienþii Unicredit Tiriac Bank, care sustin cã banca a majorat comisioanele pentru credite fãrã ca în contracte sã existe o clauzã care sã permitã aceastã mãsurã. Astfel, câteva sute de clienti ai bãncii Unicredit Tiriac au depus plîngeri la sucursalele de la care s-au împrumutat, dar si la alte institutii, pentru cã banca a mãrit, începînd din luna ianuarie, comisionul de administrare a soldului. Oamenii spun cã nu existã nicio clauzã în contract care sã permitã bãncii sã mãreascã aceste comisioane.Mai mult, banca a recunoscut cã a gresit în cazul a 20.000 de clienti, cãrora nu ar fi trebuit sã li se aplice modificãrile. În cazul unora dintre clienti, comisionul a crescut de la 0,2% la 0,5%.Unicredit Tiriac Bank a decis sã permitã clienTilor sã se refinanteze de la alte bãnci sau sã ramburseze creditul cu comision zero pânã la 31 martie."Unicredit Tiriac Bank opereazã pe o piatã care e în continuã miscare si noi stim ce s-a întâmpla în ultimele luni pe pietele internationale. Turbulentele au antrenat o crestere substantialã a costului refinanþãrii, care se transpune în cresterea costurilor creditelor. La cea mai mare parte a creditelor, noi am redus dobândasi am crescut comisionul", a explicat, tot la Realitatea TV, presedintele Consiliului de Administratie al Unicredit Tiriac Bank, Dan Pascariu.
23 mar 2008 16:21 SURSA: The Money Channel
Asociatia Românã a Bãncilor a primit aprobarea BNR pentru înfiintarea Mediatorului Bancar, un proiect care are ca scop rezolvarea eventualelor neîntelegeri între bãnci si clienti si care ar putea deveni functional pânã la finalul lui 2008, a spus presedintele ARB, Radu Gratian Ghetea."Noi am terminat studiul de fezabilitate, suntem în faza de aprobare, avem luminã verde din partea BNR. Probabil cã la sfârsitul acestui an Mediatorul Bancar va fi functional. Între timp vom avea si codul deconduitã si oamenii vor putea citi cu mai mare atentie", a mai spus Ghetea, într-o emisiune la Realitatea TV.El a explicat cã Mediatorul Bancar va da verdicte, stabilind dacã, în cazul unui conflict, clientul sau banca are dreptate."Îi rãmâne posibilitatea clientului sã se adreseze asociatiei pentru protectia consumatorului sau chiar instantei.
De asemenea, colaborãm cu Autoritatea Nationalã pentru Protectia Consumatorului (ANPC) pe aceastã temã - e greu sã spunem a uniformizãrii creditelor - dar vrem sã facem un cod de bune practici în care sã mentionãm principalele elemente care ar trebui introduse în contractul de credit pentru ca protecþia consumatorului sã fie de acord si clientii sã fie protejati", a precizat presedintele ARB.
Declaraþiile lui Ghetea au fost fãcute în cadrul unei emisiuni în care s-a dezbãtul cazul unora dintre clienþii Unicredit Tiriac Bank, care sustin cã banca a majorat comisioanele pentru credite fãrã ca în contracte sã existe o clauzã care sã permitã aceastã mãsurã. Astfel, câteva sute de clienti ai bãncii Unicredit Tiriac au depus plîngeri la sucursalele de la care s-au împrumutat, dar si la alte institutii, pentru cã banca a mãrit, începînd din luna ianuarie, comisionul de administrare a soldului. Oamenii spun cã nu existã nicio clauzã în contract care sã permitã bãncii sã mãreascã aceste comisioane.Mai mult, banca a recunoscut cã a gresit în cazul a 20.000 de clienti, cãrora nu ar fi trebuit sã li se aplice modificãrile. În cazul unora dintre clienti, comisionul a crescut de la 0,2% la 0,5%.Unicredit Tiriac Bank a decis sã permitã clienTilor sã se refinanteze de la alte bãnci sau sã ramburseze creditul cu comision zero pânã la 31 martie."Unicredit Tiriac Bank opereazã pe o piatã care e în continuã miscare si noi stim ce s-a întâmpla în ultimele luni pe pietele internationale. Turbulentele au antrenat o crestere substantialã a costului refinanþãrii, care se transpune în cresterea costurilor creditelor. La cea mai mare parte a creditelor, noi am redus dobândasi am crescut comisionul", a explicat, tot la Realitatea TV, presedintele Consiliului de Administratie al Unicredit Tiriac Bank, Dan Pascariu.
19 decembrie 2007 - ELSA Romania
Protocol de colaborare ELSA România - UCMR
19 Decembrie 2007
Pentru sprijinirea colaborării, promovării şi susţinerii reciproce în domeniile de activitate specifice, Uniunea Centrelor de Mediere din România şi ELSA România au încheiat un Protocol de Colaborare.
În baza acestui protocol, încheiat pe o perioadă nedeterminată, se vor desfăşura, în parteneriat, activităţi de promovare a medierii în România, se vor încheia, la nivel local, parteneriate între Centrele de Mediere şi Grupurile Locale ELSA, se vor organiza campanii de promovare comune, se vor coorganiza evenimente, se vor distribui materiale de marketing ale partenerului la evenimentele naţionale, precum şi la alte activităţi individualizate prin protocol.
UCMR va asigura stagii de practică la Centrele de Mediere pentru studenţii selectaţi de către ELSA şi îi va sprijini pe aceştia prin organizarea de traininguri ţinute de către membrii UCMR pe teme în care aceştia sunt specializaţi. Reprezentanţii UCMR vor ţine discursuri şi seminarii la evenimentele ELSA.
Pe siteurile părţilor semnatare se va face o prezentare a partenerului din prezentul protocol. Conform protocolului, se va menţiona numele partenerului în materialele de presă şi în apariţiile mass-media.
În spiritul protocolului se va realiza o promovare eficientă a partenerilor atât la nivel naţional cât şi la nivel european, având în vedere faptul că UCMR este membră fondatoare a EMNI, iar ELSA Romania este membra ELSA Internaţional.
19 Decembrie 2007
Pentru sprijinirea colaborării, promovării şi susţinerii reciproce în domeniile de activitate specifice, Uniunea Centrelor de Mediere din România şi ELSA România au încheiat un Protocol de Colaborare.
În baza acestui protocol, încheiat pe o perioadă nedeterminată, se vor desfăşura, în parteneriat, activităţi de promovare a medierii în România, se vor încheia, la nivel local, parteneriate între Centrele de Mediere şi Grupurile Locale ELSA, se vor organiza campanii de promovare comune, se vor coorganiza evenimente, se vor distribui materiale de marketing ale partenerului la evenimentele naţionale, precum şi la alte activităţi individualizate prin protocol.
UCMR va asigura stagii de practică la Centrele de Mediere pentru studenţii selectaţi de către ELSA şi îi va sprijini pe aceştia prin organizarea de traininguri ţinute de către membrii UCMR pe teme în care aceştia sunt specializaţi. Reprezentanţii UCMR vor ţine discursuri şi seminarii la evenimentele ELSA.
Pe siteurile părţilor semnatare se va face o prezentare a partenerului din prezentul protocol. Conform protocolului, se va menţiona numele partenerului în materialele de presă şi în apariţiile mass-media.
În spiritul protocolului se va realiza o promovare eficientă a partenerilor atât la nivel naţional cât şi la nivel european, având în vedere faptul că UCMR este membră fondatoare a EMNI, iar ELSA Romania este membra ELSA Internaţional.
17 decembrie 2007 - Banii nostrii
Artisti ai compromisului: mediatorii
Galceava intre avocati, psihologi si sociologi pe potul medierii
Discutata, negociata, lucrata si elaborata multi ani, Legea privind medierea si organizarea profesiei de mediator a produs dispute din 2006, imediat dupa adoptare. Desi are inca multe carente, legea este vazuta drept o solutie de "eliberare" a instantelor judecatoresti.Discutata, negociata, lucrata si elaborata multi ani, Legea privind medierea si organizarea profesiei de mediator a produs dispute din 2006, imediat dupa adoptare. Desi are inca multe carente, legea este vazuta drept o solutie de "eliberare" a instantelor judecatoresti. Suspinele externe ale ministrilor romani care s-au perindat la Justitie, cu privire la numarul mare de dosare ce trebuie solutionate de judeca tori, i-au determinat de americani sa vina in Romania si sa testeze piata avocateasca.
Primul care s-a aratat interesat de aceasta a fost Tribunalul din Craiova care, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucuresti, a reusit sa infiinteze primul Centru-pilot de mediere.
Legea medierii este distincta de cea a avocatilor, desi preia multe dintre atributiile acestora. Avocatii vor putea sa medieze in continuare conflicte si litigii, numai ca ar putea fi acuzati de conflict de interese.
250 de euro este costul minim al unei partide de mediere
Numai dupa trei sedinte de mediere, una cu ambele parti, alte doua separat, la care se adauga si cea de-a treia faza in care se incheie acordul de conciliere, mediatorul castiga cel putin 500 de euro, fara sa dea vreo solutie de impacare. Daca se ia o medie de un caz pe saptamana, veniturile mediatorului se ridica la circa 2.000 de euro pe sapta mana. "Experienta Centrului-pilot de la Craiova arata ca 30% din dosarele instrumentate in tribunale vor fi solutionate inca din faza medierii. Din punct de vedere financiar, avocatii vor pierde sume consistente din veniturile lunare. Desi cas- tigul de 2.000 de lei pare mic pentru un avocat, trebuie avut in vedere ca in toata tara sunt circa 10.000 de avocati, dintre care numai in Bucuresti sunt 7.000. Onorariile avocatilor din provincie sunt mult mai mici fata de ale celor din Capitala sau din marile orase. In schimb, vor castiga foarte mult celelalte categorii de persoane, care pana acum lucrau in alte domenii. De asemenea, pentru americanii care sustin cursurile de mediere este o buna afacere si va fi in continuare. Eu cred ca lucrurile nu se vor opri aici si se urmareste organizarea unui master pe aceasta specializare", sustine avocatul Sebastian Cudrici.Suspinele externe ale ministrilor romani care s-au perindat la Justitie, cu privire la numarul mare de dosare ce trebuie solutionate de judecatori, i-au determinat de americani sa vina in Roma- nia si sa testeze piata avocateasca. Prima descindere a avut loc in 2004, iar in anul urmator au organizat in Capitala, impreuna cu Baroul Bucuresti, o conferinta internationala de mediere si arbitraj. La aceasta au participat personalitati in materie din SUA si Uniunea Europeana. Scopul reuniunii era de a convinge Uniunea Nationala a Barourilor din Romania sa dezvolte activitatea de mediere.Primul care s-a aratat interesat de aceasta a fost Tribunalul din Craiova care, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucuresti, a reusit sa infiinteze primul Centru-pilot de mediere. In prezent, in fiecare judet exista cate un nucleu de cel putin zece persoane pregatite sa practice aceasta noua meserie liberala. Legea medierii este distincta de cea a avocatilor, desi preia multe dintre atributiile acestora. De asemenea, avocatii vor putea sa medieze in continuare conflicte si litigii, numai ca ar putea fi acuzati de conflict de interese, deoarece multe dintre prevederile Legii medierii sunt in contradictoriu cu Legea avocaturii.
Reperele medierii
Potrivit Legii medierii, orice persoana cu studii superioare in orice domeniu de activitate poate deveni mediator, cu conditia sa absolve un curs specializat care dureaza 80 de ore, circa zece zile, si sa fi profesat cel putin trei ani. Desi legea a aparut de mai bine de un an, normele metodologice nu au fost publicate, examenele care ar trebui sa autorizeze mediatorii nu au fost organizate, iar onorariile nu au fost stabilite legal. Astfel, cel putin deocamdata, se pot media conflicte si litigii fara autorizat ie legala.Din 2006, in orice conventie, partile pot introduce o clauza de mediere. Avantajul consta in faptul ca sedintele, discutiile si negocierile dintre parti sunt confidentiale. Mediatorul nu are voie sa dea solutii de impacare, nu are voie sa raspunda nici macar la o intrebare de genul "am dreptate?" si trebuie sa fie nepartinitor. In timp ce ia act de motivele de conflict ale partilor, chiar daca acestea se cearta, se injura ori isi arunca invective, mediatorul are obligatia sa ii lase in pace si doar sa asiste impartial la "spectacol". Specialistii sustin ca, adesea, aceste tipuri de defulari fac bine oamenilor si incep sa inteleaga altfel declansarea si motivele conflictului. Mediatorul nu are voie sa-si manifeste principiile etice in fata partilor, ci doar prin tehnicile de mediere sa-i faca pe oameni sa ajunga singuri la o solutie sau la un compromis de impacare. Daca prima sedinta de mediere esueaza, trece la actul doi si poarta discutii separate cu fiecare parte implicata in conflict. El va transmite oferta de impacare de la o parte la alta. In final se incheie un acord intre cele doua parti. Daca medierea esueaza si nu s-a ajuns la nicio intelegere, partile se pot adresa judecatorului pe calea clasica.Oricum, mediatorul nu poate fi martor intr-un eventual proces si nu are voie sa puna la dispozitia avocatilor sau judecatorului acte, declaratii, acuzatii sau orice alt tip de invinuire facuta in timpul medierii. De asemenea, partile nu au voie sa divulge detalii sau sa faca apel la anumite compromisuri acceptate de partea adversa din timpul medierii.In cazul in care medierea s-a incheiat cu succes, acordul de mediere este semnat de parti, apoi se autentifica la notariat sau se merge la judecator, care va pronunta o hota- rare "in acord perfect" cu intelegerea. Decizia judecatorului nu va mai putea fi atacata prin tribunale. Numai ca posibilitatea medierii a nascut dispute intre... mediatori.
La mediatori turnatoria este legala si obligatorie
In functie de situatia conflictuala dintre parti, judecatorul decide daca este nevoie sa se apeleze la serviciile mediatorilor. Spre deosebire de alte situatii, judecatorul lasa la latitudinea partilor alegerea mediatorului. Desi meseria este inca in faza incipienta, au si inceput contestarile.
Galceava a fost declansata de psihologi. Ei ii ataca pe avocati sustina nd ca acestia nu vor fi niciodata interesati de incheierea unui acord de mediere, pentru ca ei traiesc din perpetuarea conflictelor. Psihologii spun ca in litigiile domestice, mai ales, ei sunt cei mai indicati. Totodata, ei spun ca Legea medierii contravine Legii avocaturii prin cateva elemente. Primul se refera la obligatia mediatorului de a informa autoritatile cu privire la orice act de violenta manifestat in familie asupra femeilor sau a copiilor. In al doilea rand, el este obligat sa raporteze orice ilegalitate, precum tranzactiile care depasesc 10.000 de euro sau traficul de droguri, de persoane sau alte activitati care contravin legii. Toate acestea sunt in contradictie cu secretul profesional prevazut in Legea avocaturii.De cealalta parte, avocatii apreciaza ca pentru profesia de mediator este indicata recrutarea personalului din randul avocatilor. Argumentul lor se bazeaza pe experienta si pe suportul teoretic de care dispun pentru solutionarea oricarui tip de conflict, iar psihologii, sociologii, inginerii sau economistii nu au cum sa inteleaga mecanismele care guverneaza raporturile juridice, expertiza lor fiind limitata la activitatile lor de baza. In plus, mediatorul poate cere opinia exper- tilor din diferite domenii daca nu cunosc anumite aspecte, ceea ce ar conduce la ridicarea pretului orei de mediere. Referitor la litigiile domestice in care psihologii se cred cei mai abilitati, avocatii spun ca experienta in domeniu demonstreaza ca tocmai acestea sunt mai greu de solutionat.Un exemplu este situatia in care un cuplu divorteaza si se duc la mediere pentru reglarea conturilor, inclusiv pensia alimentara a copilului. Au fost situatii in care mama sustinea ca nu are nevoie de pensie alimentara, dar cerea plata lunara a ratei de leasing pentru masina sau casa, lucru acceptat de tata. Un astfel de acord de mediere va fi respins intotdeauna de orice judecator, pensia alimentara nefiind un act de troc intre parinti.
250 de euro este costul minim al unei partide de mediere
Omul nevoit sa apeleze la mediatori pentru conciliere se poate trezi adesea cu nota de plata incarcata. El trebuie sa plateasca in jur de 100 de euro pentru fiecare ora de mediere. Avand in vedere faptul ca nu va primi niciun sfat in favoarea sa, el va prefera in cele din urma sa apeleze la consultarea unui avocat ca sa fie asistat in tribunal, desi il va costa mai mult. Astfel, se poate trage concluzia ca Legea medierii a fost introdusa pentru a debarasa tribunalele de procesomani.Este dificil de apreciat daca acestia se vor multumi cu medierea in locul proceselor. Oricum, venitul unui mediator, mai ales daca nu provine din zona juristilor sau a avocat ilor, se rotunjeste considerabil. Numai dupa trei sedinte de mediere, una cu ambele parti, alte doua separat, la care se adauga si cea de-a treia faza in care se incheie acordul de conciliere, mediatorul castiga cel putin 500 de euro, fara sa dea vreo solutie de impacare. Daca se ia o medie de un caz pe saptamana, veniturile mediatorului se ridica la circa 2.000 de euro pe saptamana. Pentru avocati, asta inseamna venituri si clienti pierdut i sau in plus, daca absolva cursul de mediatori. Potrivit statisticii, venitul net al acestora este de 2.000 de lei lunar. In schimb, pentru psihologi, este mana cereasca, deoarece profesia lor nu este inca "in voga" in tara noastra, iar veniturile sunt foarte mici. Riscul de a pierde bani, cel putin 250 de euro, este doar al partilor aflate in litigiu. Acestea insa se pot consola cu faptul ca ar putea plati si mai mult. In cazul in care opteaza sa fie asistati de avocat la mediere, acest lucru este permis, dar inca nimeni nu poate sti ce statut profesional va avea acesta daca se va ajunge la proces, deoarece Legea medierii interzice folosirea probelor sau a declaratiilor in timpul medierii.
"Experienta Centrului-pilot de la Craiova arata ca 30% din dosarele instrumentate in tribunale vor fi solutionate inca din faza medierii.Din punct de vedere financiar, avocat ii vor pierde sume consistente din veniturile lunare. Desi castigul de 2.000 de lei pare mic pentru un avocat, trebuie avut in vedere ca in toata tara sunt circa 10.000 de avocati, dintre care numai in Bucuresti sunt 7.000. Onorariile avocatilor din provincie sunt mult mai mici fata de ale celor din Capitala sau din marile orase. In schimb, vor castiga foarte mult celelalte categorii de persoane, care pana acum lucrau in alte domenii. De asemenea, pentru americanii care sustin cursurile de mediere este o buna afacere si va fi in continuare. Eu cred ca lucrurile nu se vor opri aici si se urmareste organizarea unui master pe aceasta specializare", sustine avocatul Sebastian Cudrici. Putem trage concluzia ca piata avocaturii in Romania valoreaza circa 20.000.000 de lei pe luna, din care o treime va trece in conturile mediatorilor. Avand in vedere ca avocatii pot deveni si mediatori, veniturile unora ar putea creste, mai ales a celor tineri care nu au inca notorietate. In plus, experienta ca mediator poate propulsa avocatul debutant in randul cadrelor universitare la masteratul care va deveni obligatoriu.
Eliberarea instantelor, beneficiul mediatorilor
Dupa promulgarea Legii medierii, avocatii si-au facut propria lor organizatie exclusivista in materie de mediere, in care sunt primiti numai membrii breslei. Regretatul Cristian Iordanescu, fostul decan al Baroului Bucuresti, declara ca s-a infiintat un centru de mediere si arbitraj, un ONG care a fost creat special pentru pregatirea mediatorilor, dar si drept centru institutionalizat de arbitraj, ca alternativa la arbitrajul de pe langa Camera de Comert si Industrie."Aceasta este o initiativa care pleaca din Barou, iar membrii sunt exclusiv avocati", spunea Iordanescu. In opinia sa, legea are si unele carente. "Desi este vorba despre o profesie liberala, exista o mare dependenta de Ministerul de Justitie, ce autorizeaza tabloul mediatorilor printr-o comisie speciala formata din noua persoane, care nu se stie cum vor fi alese. (...) Romanii sunt cu siguranta pregatiti sa accepte medierea. Si medierea, si arbitrajul sunt variante alternative de solutionare a litigiilor. Este un tronson care vine puternic din spate si are argumente ce tin de cheltuieli mai mici, de scurtarea perioadelor de solutionare a cauzelor", sustinea Cristian Iordanescu. Daniela Popoviciu, mebru al Consiliul de Mediere, apreciaza ca "se poate negocia orice, cu o singura conditie. Partile trebuie sa isi doreasca asta".Violeta Belegante, sef al directiei de Elaborare Acte Normative de la Ministerul Justitiei spune ca "judecatorii pot recomanda partilor sa mearga la mediere. Partile platesc un onorariu care va putea fi controlat de Consiliul de Mediere. Poate fi mai putin costisitor decat onorariul avocat ilor, expertilor sau executorilor". "Pentru a fi mediator in conditiile prevazute de Legea 192/2006, este necesara o specializare asupra procesului de mediere. Aceasta specializare presupune dobandirea unor abilitati noi, specifice. Cum va arata programa de formare a mediatorilor, precum si la ce standarde profesionale va trebui sa raspunda mediatorul in practicarea profesiei este sarcina Consiliului de Mediere sa decida. Rezulta de aici ca nu poate fi mediator o persoana care nu a trecut prin aceasta instruire si care nu a dovedit ca poseda abilitatile cerute de standardul ocupational al mediatorului. Demersurile noastre au ca principal obiectiv ca medierea sa nu devina o barca de salvare a avocatilor si sa fie distorsionata in consecinta, ci sa-si atinga obiectivele pentru care toate organizatiile membre ale Asociatiei Mediatorilor Profesionisti au militat incepand cu 1996", spune presedinta Consiliului National de Mediere, Anca Elisabeta Ciuca.
Experienta americana
Conform avocatului si mediatorului american Fred Souk, sistemul a fost inventat de profesori din cateva universitati americane, ca raspuns la nemultumirea din ce in ce mai mare a tuturor partilor implicate in actul juridic. Astfel, la inceputul anilor '70, judecatorii din SUA erau depasiti de numarul mare de dosare pe care trebuiau sa-l instrumenteze, avocatii la fel, iar medierea a fost adoptata, la inceput, ca experiment, apoi generalizata. Conform statisticilor Guvernului american, procese care in medie se solutionau in sase luni se incheiau, prin intelegerea partilor, in trei-patru zile, scutind astfel timp, bani si nervi. Aproximativ 95-97% dintre cazuri, care ajungeau in mod normal in faza de proces, sunt solutionate de institutia medierii. La aceasta metoda pot apela parti din conflicte de orice tip, de la cauze penale pana la cauze de familie.
Cine poate fi mediator?
Legea spune ca poate fi mediator o persoana care indeplineste urma- toarele conditii:- are studii superioare;- are o vechime in munca de cel putin trei ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de Mediere;- este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;- se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;- a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, in conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master in domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de Mediere;- a fost autorizata ca mediator de catre Consiliul de Mediere. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, posesori ai unui document de calificare in profesia de mediator, obtinut intr-unul dintre aceste state, dobandesc, in contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie in Romania, dupa recunoasterea acestor documente de catre Consiliul de Mediere, conform Legii nr. 200/ 2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile ulterioare.
"Experienta Centrului-pilot de la Craiova arata ca 30% din dosarele instrumentate in tribunale vor fi solutionate inca din faza medierii. Din punct de vedere financiar, avocatii vor pierde sume consistente din veniturile lunare. Desi castigul de 2.000 de lei pare mic pentru un avocat, trebuie avut in vedere ca in toata tara sunt circa 10.000 de avocati, dintre care numai in Bucuresti sunt 7.000. Onorariile avocatilor din provincie sunt mult mai mici fata de ale celor din Capitala sau din marile orase. In schimb, vor castiga foarte mult celelalte categorii de persoane, care pana acum lucrau in alte domenii. De asemenea, pentru americanii care sustin cursurile de mediere este o buna afacere si va fi in continuare. Eu cred ca lucrurile nu se vor opri aici si se urmareste organizarea unui master pe aceasta specializare", sustine avocatul Sebastian Cudrici.
Galceava intre avocati, psihologi si sociologi pe potul medierii
Discutata, negociata, lucrata si elaborata multi ani, Legea privind medierea si organizarea profesiei de mediator a produs dispute din 2006, imediat dupa adoptare. Desi are inca multe carente, legea este vazuta drept o solutie de "eliberare" a instantelor judecatoresti.Discutata, negociata, lucrata si elaborata multi ani, Legea privind medierea si organizarea profesiei de mediator a produs dispute din 2006, imediat dupa adoptare. Desi are inca multe carente, legea este vazuta drept o solutie de "eliberare" a instantelor judecatoresti. Suspinele externe ale ministrilor romani care s-au perindat la Justitie, cu privire la numarul mare de dosare ce trebuie solutionate de judeca tori, i-au determinat de americani sa vina in Romania si sa testeze piata avocateasca.
Primul care s-a aratat interesat de aceasta a fost Tribunalul din Craiova care, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucuresti, a reusit sa infiinteze primul Centru-pilot de mediere.
Legea medierii este distincta de cea a avocatilor, desi preia multe dintre atributiile acestora. Avocatii vor putea sa medieze in continuare conflicte si litigii, numai ca ar putea fi acuzati de conflict de interese.
250 de euro este costul minim al unei partide de mediere
Numai dupa trei sedinte de mediere, una cu ambele parti, alte doua separat, la care se adauga si cea de-a treia faza in care se incheie acordul de conciliere, mediatorul castiga cel putin 500 de euro, fara sa dea vreo solutie de impacare. Daca se ia o medie de un caz pe saptamana, veniturile mediatorului se ridica la circa 2.000 de euro pe sapta mana. "Experienta Centrului-pilot de la Craiova arata ca 30% din dosarele instrumentate in tribunale vor fi solutionate inca din faza medierii. Din punct de vedere financiar, avocatii vor pierde sume consistente din veniturile lunare. Desi cas- tigul de 2.000 de lei pare mic pentru un avocat, trebuie avut in vedere ca in toata tara sunt circa 10.000 de avocati, dintre care numai in Bucuresti sunt 7.000. Onorariile avocatilor din provincie sunt mult mai mici fata de ale celor din Capitala sau din marile orase. In schimb, vor castiga foarte mult celelalte categorii de persoane, care pana acum lucrau in alte domenii. De asemenea, pentru americanii care sustin cursurile de mediere este o buna afacere si va fi in continuare. Eu cred ca lucrurile nu se vor opri aici si se urmareste organizarea unui master pe aceasta specializare", sustine avocatul Sebastian Cudrici.Suspinele externe ale ministrilor romani care s-au perindat la Justitie, cu privire la numarul mare de dosare ce trebuie solutionate de judecatori, i-au determinat de americani sa vina in Roma- nia si sa testeze piata avocateasca. Prima descindere a avut loc in 2004, iar in anul urmator au organizat in Capitala, impreuna cu Baroul Bucuresti, o conferinta internationala de mediere si arbitraj. La aceasta au participat personalitati in materie din SUA si Uniunea Europeana. Scopul reuniunii era de a convinge Uniunea Nationala a Barourilor din Romania sa dezvolte activitatea de mediere.Primul care s-a aratat interesat de aceasta a fost Tribunalul din Craiova care, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucuresti, a reusit sa infiinteze primul Centru-pilot de mediere. In prezent, in fiecare judet exista cate un nucleu de cel putin zece persoane pregatite sa practice aceasta noua meserie liberala. Legea medierii este distincta de cea a avocatilor, desi preia multe dintre atributiile acestora. De asemenea, avocatii vor putea sa medieze in continuare conflicte si litigii, numai ca ar putea fi acuzati de conflict de interese, deoarece multe dintre prevederile Legii medierii sunt in contradictoriu cu Legea avocaturii.
Reperele medierii
Potrivit Legii medierii, orice persoana cu studii superioare in orice domeniu de activitate poate deveni mediator, cu conditia sa absolve un curs specializat care dureaza 80 de ore, circa zece zile, si sa fi profesat cel putin trei ani. Desi legea a aparut de mai bine de un an, normele metodologice nu au fost publicate, examenele care ar trebui sa autorizeze mediatorii nu au fost organizate, iar onorariile nu au fost stabilite legal. Astfel, cel putin deocamdata, se pot media conflicte si litigii fara autorizat ie legala.Din 2006, in orice conventie, partile pot introduce o clauza de mediere. Avantajul consta in faptul ca sedintele, discutiile si negocierile dintre parti sunt confidentiale. Mediatorul nu are voie sa dea solutii de impacare, nu are voie sa raspunda nici macar la o intrebare de genul "am dreptate?" si trebuie sa fie nepartinitor. In timp ce ia act de motivele de conflict ale partilor, chiar daca acestea se cearta, se injura ori isi arunca invective, mediatorul are obligatia sa ii lase in pace si doar sa asiste impartial la "spectacol". Specialistii sustin ca, adesea, aceste tipuri de defulari fac bine oamenilor si incep sa inteleaga altfel declansarea si motivele conflictului. Mediatorul nu are voie sa-si manifeste principiile etice in fata partilor, ci doar prin tehnicile de mediere sa-i faca pe oameni sa ajunga singuri la o solutie sau la un compromis de impacare. Daca prima sedinta de mediere esueaza, trece la actul doi si poarta discutii separate cu fiecare parte implicata in conflict. El va transmite oferta de impacare de la o parte la alta. In final se incheie un acord intre cele doua parti. Daca medierea esueaza si nu s-a ajuns la nicio intelegere, partile se pot adresa judecatorului pe calea clasica.Oricum, mediatorul nu poate fi martor intr-un eventual proces si nu are voie sa puna la dispozitia avocatilor sau judecatorului acte, declaratii, acuzatii sau orice alt tip de invinuire facuta in timpul medierii. De asemenea, partile nu au voie sa divulge detalii sau sa faca apel la anumite compromisuri acceptate de partea adversa din timpul medierii.In cazul in care medierea s-a incheiat cu succes, acordul de mediere este semnat de parti, apoi se autentifica la notariat sau se merge la judecator, care va pronunta o hota- rare "in acord perfect" cu intelegerea. Decizia judecatorului nu va mai putea fi atacata prin tribunale. Numai ca posibilitatea medierii a nascut dispute intre... mediatori.
La mediatori turnatoria este legala si obligatorie
In functie de situatia conflictuala dintre parti, judecatorul decide daca este nevoie sa se apeleze la serviciile mediatorilor. Spre deosebire de alte situatii, judecatorul lasa la latitudinea partilor alegerea mediatorului. Desi meseria este inca in faza incipienta, au si inceput contestarile.
Galceava a fost declansata de psihologi. Ei ii ataca pe avocati sustina nd ca acestia nu vor fi niciodata interesati de incheierea unui acord de mediere, pentru ca ei traiesc din perpetuarea conflictelor. Psihologii spun ca in litigiile domestice, mai ales, ei sunt cei mai indicati. Totodata, ei spun ca Legea medierii contravine Legii avocaturii prin cateva elemente. Primul se refera la obligatia mediatorului de a informa autoritatile cu privire la orice act de violenta manifestat in familie asupra femeilor sau a copiilor. In al doilea rand, el este obligat sa raporteze orice ilegalitate, precum tranzactiile care depasesc 10.000 de euro sau traficul de droguri, de persoane sau alte activitati care contravin legii. Toate acestea sunt in contradictie cu secretul profesional prevazut in Legea avocaturii.De cealalta parte, avocatii apreciaza ca pentru profesia de mediator este indicata recrutarea personalului din randul avocatilor. Argumentul lor se bazeaza pe experienta si pe suportul teoretic de care dispun pentru solutionarea oricarui tip de conflict, iar psihologii, sociologii, inginerii sau economistii nu au cum sa inteleaga mecanismele care guverneaza raporturile juridice, expertiza lor fiind limitata la activitatile lor de baza. In plus, mediatorul poate cere opinia exper- tilor din diferite domenii daca nu cunosc anumite aspecte, ceea ce ar conduce la ridicarea pretului orei de mediere. Referitor la litigiile domestice in care psihologii se cred cei mai abilitati, avocatii spun ca experienta in domeniu demonstreaza ca tocmai acestea sunt mai greu de solutionat.Un exemplu este situatia in care un cuplu divorteaza si se duc la mediere pentru reglarea conturilor, inclusiv pensia alimentara a copilului. Au fost situatii in care mama sustinea ca nu are nevoie de pensie alimentara, dar cerea plata lunara a ratei de leasing pentru masina sau casa, lucru acceptat de tata. Un astfel de acord de mediere va fi respins intotdeauna de orice judecator, pensia alimentara nefiind un act de troc intre parinti.
250 de euro este costul minim al unei partide de mediere
Omul nevoit sa apeleze la mediatori pentru conciliere se poate trezi adesea cu nota de plata incarcata. El trebuie sa plateasca in jur de 100 de euro pentru fiecare ora de mediere. Avand in vedere faptul ca nu va primi niciun sfat in favoarea sa, el va prefera in cele din urma sa apeleze la consultarea unui avocat ca sa fie asistat in tribunal, desi il va costa mai mult. Astfel, se poate trage concluzia ca Legea medierii a fost introdusa pentru a debarasa tribunalele de procesomani.Este dificil de apreciat daca acestia se vor multumi cu medierea in locul proceselor. Oricum, venitul unui mediator, mai ales daca nu provine din zona juristilor sau a avocat ilor, se rotunjeste considerabil. Numai dupa trei sedinte de mediere, una cu ambele parti, alte doua separat, la care se adauga si cea de-a treia faza in care se incheie acordul de conciliere, mediatorul castiga cel putin 500 de euro, fara sa dea vreo solutie de impacare. Daca se ia o medie de un caz pe saptamana, veniturile mediatorului se ridica la circa 2.000 de euro pe saptamana. Pentru avocati, asta inseamna venituri si clienti pierdut i sau in plus, daca absolva cursul de mediatori. Potrivit statisticii, venitul net al acestora este de 2.000 de lei lunar. In schimb, pentru psihologi, este mana cereasca, deoarece profesia lor nu este inca "in voga" in tara noastra, iar veniturile sunt foarte mici. Riscul de a pierde bani, cel putin 250 de euro, este doar al partilor aflate in litigiu. Acestea insa se pot consola cu faptul ca ar putea plati si mai mult. In cazul in care opteaza sa fie asistati de avocat la mediere, acest lucru este permis, dar inca nimeni nu poate sti ce statut profesional va avea acesta daca se va ajunge la proces, deoarece Legea medierii interzice folosirea probelor sau a declaratiilor in timpul medierii.
"Experienta Centrului-pilot de la Craiova arata ca 30% din dosarele instrumentate in tribunale vor fi solutionate inca din faza medierii.Din punct de vedere financiar, avocat ii vor pierde sume consistente din veniturile lunare. Desi castigul de 2.000 de lei pare mic pentru un avocat, trebuie avut in vedere ca in toata tara sunt circa 10.000 de avocati, dintre care numai in Bucuresti sunt 7.000. Onorariile avocatilor din provincie sunt mult mai mici fata de ale celor din Capitala sau din marile orase. In schimb, vor castiga foarte mult celelalte categorii de persoane, care pana acum lucrau in alte domenii. De asemenea, pentru americanii care sustin cursurile de mediere este o buna afacere si va fi in continuare. Eu cred ca lucrurile nu se vor opri aici si se urmareste organizarea unui master pe aceasta specializare", sustine avocatul Sebastian Cudrici. Putem trage concluzia ca piata avocaturii in Romania valoreaza circa 20.000.000 de lei pe luna, din care o treime va trece in conturile mediatorilor. Avand in vedere ca avocatii pot deveni si mediatori, veniturile unora ar putea creste, mai ales a celor tineri care nu au inca notorietate. In plus, experienta ca mediator poate propulsa avocatul debutant in randul cadrelor universitare la masteratul care va deveni obligatoriu.
Eliberarea instantelor, beneficiul mediatorilor
Dupa promulgarea Legii medierii, avocatii si-au facut propria lor organizatie exclusivista in materie de mediere, in care sunt primiti numai membrii breslei. Regretatul Cristian Iordanescu, fostul decan al Baroului Bucuresti, declara ca s-a infiintat un centru de mediere si arbitraj, un ONG care a fost creat special pentru pregatirea mediatorilor, dar si drept centru institutionalizat de arbitraj, ca alternativa la arbitrajul de pe langa Camera de Comert si Industrie."Aceasta este o initiativa care pleaca din Barou, iar membrii sunt exclusiv avocati", spunea Iordanescu. In opinia sa, legea are si unele carente. "Desi este vorba despre o profesie liberala, exista o mare dependenta de Ministerul de Justitie, ce autorizeaza tabloul mediatorilor printr-o comisie speciala formata din noua persoane, care nu se stie cum vor fi alese. (...) Romanii sunt cu siguranta pregatiti sa accepte medierea. Si medierea, si arbitrajul sunt variante alternative de solutionare a litigiilor. Este un tronson care vine puternic din spate si are argumente ce tin de cheltuieli mai mici, de scurtarea perioadelor de solutionare a cauzelor", sustinea Cristian Iordanescu. Daniela Popoviciu, mebru al Consiliul de Mediere, apreciaza ca "se poate negocia orice, cu o singura conditie. Partile trebuie sa isi doreasca asta".Violeta Belegante, sef al directiei de Elaborare Acte Normative de la Ministerul Justitiei spune ca "judecatorii pot recomanda partilor sa mearga la mediere. Partile platesc un onorariu care va putea fi controlat de Consiliul de Mediere. Poate fi mai putin costisitor decat onorariul avocat ilor, expertilor sau executorilor". "Pentru a fi mediator in conditiile prevazute de Legea 192/2006, este necesara o specializare asupra procesului de mediere. Aceasta specializare presupune dobandirea unor abilitati noi, specifice. Cum va arata programa de formare a mediatorilor, precum si la ce standarde profesionale va trebui sa raspunda mediatorul in practicarea profesiei este sarcina Consiliului de Mediere sa decida. Rezulta de aici ca nu poate fi mediator o persoana care nu a trecut prin aceasta instruire si care nu a dovedit ca poseda abilitatile cerute de standardul ocupational al mediatorului. Demersurile noastre au ca principal obiectiv ca medierea sa nu devina o barca de salvare a avocatilor si sa fie distorsionata in consecinta, ci sa-si atinga obiectivele pentru care toate organizatiile membre ale Asociatiei Mediatorilor Profesionisti au militat incepand cu 1996", spune presedinta Consiliului National de Mediere, Anca Elisabeta Ciuca.
Experienta americana
Conform avocatului si mediatorului american Fred Souk, sistemul a fost inventat de profesori din cateva universitati americane, ca raspuns la nemultumirea din ce in ce mai mare a tuturor partilor implicate in actul juridic. Astfel, la inceputul anilor '70, judecatorii din SUA erau depasiti de numarul mare de dosare pe care trebuiau sa-l instrumenteze, avocatii la fel, iar medierea a fost adoptata, la inceput, ca experiment, apoi generalizata. Conform statisticilor Guvernului american, procese care in medie se solutionau in sase luni se incheiau, prin intelegerea partilor, in trei-patru zile, scutind astfel timp, bani si nervi. Aproximativ 95-97% dintre cazuri, care ajungeau in mod normal in faza de proces, sunt solutionate de institutia medierii. La aceasta metoda pot apela parti din conflicte de orice tip, de la cauze penale pana la cauze de familie.
Cine poate fi mediator?
Legea spune ca poate fi mediator o persoana care indeplineste urma- toarele conditii:- are studii superioare;- are o vechime in munca de cel putin trei ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de Mediere;- este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;- se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;- a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, in conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master in domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de Mediere;- a fost autorizata ca mediator de catre Consiliul de Mediere. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, posesori ai unui document de calificare in profesia de mediator, obtinut intr-unul dintre aceste state, dobandesc, in contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie in Romania, dupa recunoasterea acestor documente de catre Consiliul de Mediere, conform Legii nr. 200/ 2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile ulterioare.
"Experienta Centrului-pilot de la Craiova arata ca 30% din dosarele instrumentate in tribunale vor fi solutionate inca din faza medierii. Din punct de vedere financiar, avocatii vor pierde sume consistente din veniturile lunare. Desi castigul de 2.000 de lei pare mic pentru un avocat, trebuie avut in vedere ca in toata tara sunt circa 10.000 de avocati, dintre care numai in Bucuresti sunt 7.000. Onorariile avocatilor din provincie sunt mult mai mici fata de ale celor din Capitala sau din marile orase. In schimb, vor castiga foarte mult celelalte categorii de persoane, care pana acum lucrau in alte domenii. De asemenea, pentru americanii care sustin cursurile de mediere este o buna afacere si va fi in continuare. Eu cred ca lucrurile nu se vor opri aici si se urmareste organizarea unui master pe aceasta specializare", sustine avocatul Sebastian Cudrici.
septembrie 2007 Transilvania Expres Brasov
PROCEDURA - CENTRUL DE MEDIERE, LOCUL UNDE SE EVITA PROCESELE PRINTR-O INTELEGERE
Recent a inceput sa functioneze si in Brasov un Centru de mediere, organism cu ajutorul caruia cei ce doresc sa evite un proces ce se poate intinde chiar si ani de zile pot cadea la o intelegere cu partea adversa, totul prin intermediul unui mediator.Ce este mediereaPotrivit legii care reglementeaza aceasta activitate, medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate. Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
Persoanele, fizice sau juridice, pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze, pe aceasta cale, orice conflicte in materie civila, comerciala, de familie, in materia penala, precum si in alte domenii.
Sesiuni secrete
Potrivit specialistilor in domeniu, in timpul medierii, cele doua parti detin controlul asupra spetei si discutiilor care au loc, solutiile apartinand strict persoanelor care vor suporta si consecintele. De mentionat faptul ca mediatorii nu isi impun propriile pareri sau solutii. Partile vin la mediere doar daca doresc asta si pot incheia medierea in orice moment. Sesiunile de mediere un sunt publice si nu poate fi dezvaluit nimic din ceea ce se comunica in timpul medierii. In timpul medierii partile se concentreaza impreuna pentru a gasi o solutie unanim acceptata, procedura de mediere desfasurandu-se in conditii de respect reciproc. In ceea ce priveste procedura efectiva a desfasurarii activitatii de mediere trebuie mentionat faptul ca, mai intai, mediatorii explica tot ceea ce urmeaza sa se intample si raspund la intrebarile partilor. Dupa aceea, fiecare participant la procedura de mediere are posibilitatea de a-si expune cazul, fara a fi intrerupt.
Mediatorii nu decid cuprivire la cine are dreptate, nu judeca ce s-a intamplat si nu cauta vinovati, ci doar ii ajuta pe participanti sa discute deschis problemele si sa-si identifice nevoile reale. In final, mediatorii vor ajuta partile sa gaseasca o solutie durabila a conflictului.
Cine poate fi mediator
Legea care reglementeaza desfasurarea activitatii mediatorilor prevede conditii foarte usor de indeplinit pentru ca o persoana sa poata deveni mediator. Astfel, poate fi mediator persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
are capacitate deplina de exercitiu;
are studii superioare, indiferent de specializare;
are ovechime in munca de cel putin trei ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere;
este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;
se bucura de o buna reputatie si n-a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, in conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master in domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere si a fost autorizata ca mediator.
Onorarii mici
Referitor la activitatea de mediere ce se desfasoara la Brasov, Dan- Sergiu Oprea, vicepresedintele Asociatiei Centrul de Mediere Brasov, spune ca "deja au aparut si in orasul nostru primele cazuri de persoane care au inteles sa apeleze la ajutorul nostru. Sunt convins ca in perioada urmatoare activitatea de mediere va fi foarte cautata, pentru ca aceasta prezinta o serie intreaga de avantaje. Pana recent, noi am desfasurat medieri gratuite, insa de acum suntem obligati sa stabilim niste onorarii, care, oricum, sunt mici, incepand de la 100de lei. Din pacate, in lunile precedente, instantele brasovene nu au indrumat prea multe persoane catre noi, dar si acest lucru se va indrepta"."
Articol scris de Silviu Stefan
Recent a inceput sa functioneze si in Brasov un Centru de mediere, organism cu ajutorul caruia cei ce doresc sa evite un proces ce se poate intinde chiar si ani de zile pot cadea la o intelegere cu partea adversa, totul prin intermediul unui mediator.Ce este mediereaPotrivit legii care reglementeaza aceasta activitate, medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate. Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
Persoanele, fizice sau juridice, pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze, pe aceasta cale, orice conflicte in materie civila, comerciala, de familie, in materia penala, precum si in alte domenii.
Sesiuni secrete
Potrivit specialistilor in domeniu, in timpul medierii, cele doua parti detin controlul asupra spetei si discutiilor care au loc, solutiile apartinand strict persoanelor care vor suporta si consecintele. De mentionat faptul ca mediatorii nu isi impun propriile pareri sau solutii. Partile vin la mediere doar daca doresc asta si pot incheia medierea in orice moment. Sesiunile de mediere un sunt publice si nu poate fi dezvaluit nimic din ceea ce se comunica in timpul medierii. In timpul medierii partile se concentreaza impreuna pentru a gasi o solutie unanim acceptata, procedura de mediere desfasurandu-se in conditii de respect reciproc. In ceea ce priveste procedura efectiva a desfasurarii activitatii de mediere trebuie mentionat faptul ca, mai intai, mediatorii explica tot ceea ce urmeaza sa se intample si raspund la intrebarile partilor. Dupa aceea, fiecare participant la procedura de mediere are posibilitatea de a-si expune cazul, fara a fi intrerupt.
Mediatorii nu decid cuprivire la cine are dreptate, nu judeca ce s-a intamplat si nu cauta vinovati, ci doar ii ajuta pe participanti sa discute deschis problemele si sa-si identifice nevoile reale. In final, mediatorii vor ajuta partile sa gaseasca o solutie durabila a conflictului.
Cine poate fi mediator
Legea care reglementeaza desfasurarea activitatii mediatorilor prevede conditii foarte usor de indeplinit pentru ca o persoana sa poata deveni mediator. Astfel, poate fi mediator persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
are capacitate deplina de exercitiu;
are studii superioare, indiferent de specializare;
are ovechime in munca de cel putin trei ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere;
este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;
se bucura de o buna reputatie si n-a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, in conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master in domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere si a fost autorizata ca mediator.
Onorarii mici
Referitor la activitatea de mediere ce se desfasoara la Brasov, Dan- Sergiu Oprea, vicepresedintele Asociatiei Centrul de Mediere Brasov, spune ca "deja au aparut si in orasul nostru primele cazuri de persoane care au inteles sa apeleze la ajutorul nostru. Sunt convins ca in perioada urmatoare activitatea de mediere va fi foarte cautata, pentru ca aceasta prezinta o serie intreaga de avantaje. Pana recent, noi am desfasurat medieri gratuite, insa de acum suntem obligati sa stabilim niste onorarii, care, oricum, sunt mici, incepand de la 100de lei. Din pacate, in lunile precedente, instantele brasovene nu au indrumat prea multe persoane catre noi, dar si acest lucru se va indrepta"."
Articol scris de Silviu Stefan
luni, 1 septembrie 2008
februarie 2007 Wall-Street
Pana la data de 23 februarie 2007, niciun conflict de munca din Romania nu a fost solutionat prin mediere
Aproape jumatate dintre conflictele de munca declansate in 2006 au ramas nesolutionate, restul fiind solutionate prin conciliere sau negociere, dar niciunul nu a fost rezolvat prin mediere, arata un studiu despre medierea conflictelor de munca Potrivit studiului "Solutionarea prin mediere a conflictelor de munca in Romania", dat publicitatii de Asociatia Pro Medierea si Societatea Academica Romana (SAR), numarul conflictelor colective de munca a fost in descrestere fata de anul 2000. Cu toate acestea, mai mult de jumatate dintre conflicte au ramas nesolutionate in ultimii sase ani, iar numarul celor solutionate prin conciliere s-a mentinut in jurul a 36% din total. in 2006, au fost declansate 95 de conflicte, din care 40 au ramas nesolutionate. Potrivit aceluiasi studiu, in ultimii sase ani, niciun conflict nu a fost solutionat pe cale amiabila, prin mediere.Potrivit coordonatorului studiului, Suzana Dobre, in urma analizei s-a observat ca exista o atitudine negativa, atat din partea sindicatelor, cat si din partea asociatiilor patronale fata de solutionarea conflictelor prin mediere, pentru ca cei implicati nu au incredere in obiectivitatea si impartialitatea mediatorului."In orice tara din lume exista meseria de mediator, reglementata prin lege, care incearca, impreuna cu partile implicate, sa gaseasca o cale de rezolvare amiabila. Mediatorul trebuie sa fie o persoana impartiala, neutra si care sa pastreze confidentialitatea discutiilor, dar care in Romania nu exista momentan pentru ca nu avem norme si standarde pentru meseria de mediator", a spus, potrivit NewsIn, presedintele Asociatiei Pro Medierea, Daniela Popoviciu.
Studiul mai indica si faptul ca atat sindicatele, in proportie de 100%, cat si patronatele (90%) considera ca solutionarea conflictelor pe cale amiabila este prima optiune.
Respondentii au considerat ca o solutionare durabila a unui conflict se face prin negociere, reconciliere si mediere, in detrimentul arbitrajului si al solutionarii in justitie.
Concluziile studiului au fost ca in Romania trebuie completata legislatia pentru ca medierea conflictelor sa functioneze, iar cele doua parti implicate in conflict (angajati si angajatori) nu cunosc foarte bine principiile medierii. Totodata, partenerii sociali si-au exprimat dorinta de a avea dreptul sa aleaga cu prioritate metoda de solutionare amiabila dintre celelalte metode prevazute de lege (conciliere, arbitraj), in functie de propriile nevoi.
Studiul "Solutionarea prin mediere a conflictelor de munca in Romania" este prima etapa a proiectului "Rezolvarea prin mediere a conflictelor de munca", dezvoltat de Asociatia Pro Medierea si SAR si finantat de Uniunea Europeana.
Urmatoarele etape ale proiectului sunt organizarea de dezbateri cu reprezentanti ai sindicatelor si ai patronatelor, iar in iulie-august Pro Medierea va instrui 30 de mediatori.
Studiul a fost realizat in perioada octombrie 2006-februarie 2007 iar informatiile au fost obtinute prin zece focus-grupuri cu reprezentanti ai sindicatelor, patronatelor si ai autoritatilor publice si printr-un chestionar pe care l-au completat reprezentanti a 60 de organizatii sindicale si patronale.
Aproape jumatate dintre conflictele de munca declansate in 2006 au ramas nesolutionate, restul fiind solutionate prin conciliere sau negociere, dar niciunul nu a fost rezolvat prin mediere, arata un studiu despre medierea conflictelor de munca Potrivit studiului "Solutionarea prin mediere a conflictelor de munca in Romania", dat publicitatii de Asociatia Pro Medierea si Societatea Academica Romana (SAR), numarul conflictelor colective de munca a fost in descrestere fata de anul 2000. Cu toate acestea, mai mult de jumatate dintre conflicte au ramas nesolutionate in ultimii sase ani, iar numarul celor solutionate prin conciliere s-a mentinut in jurul a 36% din total. in 2006, au fost declansate 95 de conflicte, din care 40 au ramas nesolutionate. Potrivit aceluiasi studiu, in ultimii sase ani, niciun conflict nu a fost solutionat pe cale amiabila, prin mediere.Potrivit coordonatorului studiului, Suzana Dobre, in urma analizei s-a observat ca exista o atitudine negativa, atat din partea sindicatelor, cat si din partea asociatiilor patronale fata de solutionarea conflictelor prin mediere, pentru ca cei implicati nu au incredere in obiectivitatea si impartialitatea mediatorului."In orice tara din lume exista meseria de mediator, reglementata prin lege, care incearca, impreuna cu partile implicate, sa gaseasca o cale de rezolvare amiabila. Mediatorul trebuie sa fie o persoana impartiala, neutra si care sa pastreze confidentialitatea discutiilor, dar care in Romania nu exista momentan pentru ca nu avem norme si standarde pentru meseria de mediator", a spus, potrivit NewsIn, presedintele Asociatiei Pro Medierea, Daniela Popoviciu.
Studiul mai indica si faptul ca atat sindicatele, in proportie de 100%, cat si patronatele (90%) considera ca solutionarea conflictelor pe cale amiabila este prima optiune.
Respondentii au considerat ca o solutionare durabila a unui conflict se face prin negociere, reconciliere si mediere, in detrimentul arbitrajului si al solutionarii in justitie.
Concluziile studiului au fost ca in Romania trebuie completata legislatia pentru ca medierea conflictelor sa functioneze, iar cele doua parti implicate in conflict (angajati si angajatori) nu cunosc foarte bine principiile medierii. Totodata, partenerii sociali si-au exprimat dorinta de a avea dreptul sa aleaga cu prioritate metoda de solutionare amiabila dintre celelalte metode prevazute de lege (conciliere, arbitraj), in functie de propriile nevoi.
Studiul "Solutionarea prin mediere a conflictelor de munca in Romania" este prima etapa a proiectului "Rezolvarea prin mediere a conflictelor de munca", dezvoltat de Asociatia Pro Medierea si SAR si finantat de Uniunea Europeana.
Urmatoarele etape ale proiectului sunt organizarea de dezbateri cu reprezentanti ai sindicatelor si ai patronatelor, iar in iulie-august Pro Medierea va instrui 30 de mediatori.
Studiul a fost realizat in perioada octombrie 2006-februarie 2007 iar informatiile au fost obtinute prin zece focus-grupuri cu reprezentanti ai sindicatelor, patronatelor si ai autoritatilor publice si printr-un chestionar pe care l-au completat reprezentanti a 60 de organizatii sindicale si patronale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
